PoveStiri de Ovidiu Crisan

A trecut 19 mai si s-a terminat cu referendumul. Rezultatele le stiti deja si nu au nevoie de foarte multe comentarii. Desi primele declaratii ale liderilor politici au fost belicoase (”victorie fara glorie”, bla-bla), lucrurile au luat o alta turnura politica dind nastere la sedinte furtunoase de partid si negocieri intense, fiecare cu fiecare.

Tare mi-e frica sa nu raminem cu un mare balon de sapun dupa politica lui Hrebenciuc: “Discutam, nu e nimic clar acum. Sa vedem” (sau ‘dimboviteana’ cum ii spun unii). De fapt asta e o mare problema: discutii sterile doar de dragul discutiilor, fara hotariri barbatesti si demisii de onoare. Adica nimic nu s-a intimplat, nimic nu s-a invatat.

De aceea eu sincer prefer oameni mai impulsivi de genul lui Basescu, chiar asa cu smuls telefonul din mina unei ziariste ca apoi sa-si ceara scuze (inclusiv pt. discutia privata care o cunoasteti voi). Cunosc destui oameni de actiune care merg exact pe principiul “mai bine iti ceri scuze decit sa ceri permisiunea”. Bineinteles ca a fost o greseala a lui Basescu, una in plus care si el le recunoaste, desi recunoasterea lor nu le fac mai putin greseli (vedeti si interviul lui din Ev. Z., ce mie unul mi-a placut foarte mult).

Sigur ca as prefera un sef de stat mai asezat si calculat, insa acesta ar avea nevoie de un alt climat in Romania si o altfel de situatie politica. In actuala situatie, cu talk-show-uri la TV urlator-exagerate nu cred ca se poate cere mai mult, pt. ca situatia din Romania nu se poate compara cu cea din Germania, si tot asa, temperamentul romanilor nu se poate compara cu cel german, fie el al cetateanului de rind sau al presedintelui (sau cancelarului). In situatia de acum, de dupa referendum, nemtii sugereaza discret solutia anticipatelor (dar nu numai ei), care in orice tara normala ar trebui sa vina imediat, nu sint insa convins ca se va intimpla si in Romania. In aceste conditii in care toti jucatorii nu respecta regulile nu putem sa-i cerem lui Basescu sa fie asezat si sobru.

Ce m-a intristat cel mai tare (si am spus-o in citeva locuri dind nastere la o gramada de comentarii) e neparticiparea la referendum. Foarte multi pur si simplu aleg sa nu participe crezind gresit ca democratie inseamna si optiunea de a nu merge la vot. Nu-i adevarat: democratia presupune participare si actiune, in care cetateanului pus sa aleaga intre A sau B decide sa-si exercite dreptul. Unii gresit spun ca-i dreptul lor sa nu participe. Asa-i, insa acestia uita ca in majoritatea tarilor de pe glob sau majoritatea populatiei nu au acest drept elementar: sa aleaga liber. Democratia are nevoie de sprijin si participare, fara de care nu-i democratie. E un drep cistigat, ce trebuie sustinut continuu, nu un drept apriori.

Ce spuneti de un manager care e pus in situatia sa aleaga intre A sau B si nu alege pt. ca nu-i plac optiunile? Ala e dat afara imediat. Situatia lui poate presupune sa aleaga, nu sa propuna alte solutii. E de ales intre A sau B, aia trebuie sa faca. Altfel pur si simplu nu i se mai cere parerea sau schimbat cu altcineva caruia nu-i e frica sa analizeze situatia si sa ia o decizie, nefiind o solutie aminarea luarii deciziei sau delegarea de responsabilitati.

Bineinteles ca pe cetateni nu poti sa-i dai afara sau sa le iei acest drept, insa eu unul am invatat de mult ca atunci cind ti se cere parerea trebuie s-o spui. Altfel nu ti se mai cere pur si simplu.

Foarte multi comenteaza simplu ca oricum toti fura, ca e inutil sa voteze, ca pensia e prea mica, si alte mii de non-motive, cind de fapt treaba e asta: alege intre A sau B. Sigur, nicaieri nu-i participare de 100% la un referendum sau vot, sau multe alte actiuni civice ce le presupune o societate democratica, insa oricum m-as astepta ca spiritul civic sa fie ceva mai puternic in Romania, lumea sa inteleaga ca salariul nu vine de la presedinte sau guvern, iar ca sa-ti fie tie bine depinde doar de tine, pe cind sa ne fie la toti bine depinde de fiecare dintre noi si participarea la actiunile publice.

Sint si eu curios ce se va schimba dupa acest referendum. Nu am sperante prea mari cu acesti lideri politici pt. ca deja au dat dovada ca nu-s in stare sa se schimbe si nu au de gind absolut deloc sa isi faca macar autocritica dupa un esec rasunator, daramite sa-si dea demisia de onoare. Ma astept ca in continuare lucrurile sa mearga cam tot asa, fiind posibile lucruri mai interesante doar daca unii lideri parasesc posturile lor. Altfel, aceleasi personaje, aceleasi actiuni si mentalitati, aceleasi rezultate previzibile.